Târgoviște - Prima Capitală a Țării Românești

Originile și Dezvoltarea Timpurie

Numele orașului Târgoviște derivă din cuvântul "târg", indicând originea sa comercială. Așezarea a apărut în secolul al XIV-lea ca un important centru de schimb comercial situat pe drumul care lega Transilvania de Dunăre și Marea Neagră. Poziția geografică strategică, în Valea Ialomiței, a favorizat dezvoltarea rapidă a acelui ce avea să devină primul mare centru urban al Țării Românești.

Prima mențiune documentară a Târgoviștei datează din 1396, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, dar așezarea exista cu siguranță și înainte de această dată. Analiza arheologică și studiul documentelor indirecte sugerează că orașul a început să se dezvolte în prima jumătate a secolului al XIV-lea, odată cu consolidarea Principatului Valahiei sub dinastia Basarabilor.

Înființarea Curții Domnești

Transformarea Târgoviștei în capitală a Țării Românești a fost un proces gradual care s-a desfășurat pe parcursul mai multor domnii. Mircea cel Bătrân (1386-1418) a fost primul domnitor care a stabilit o rezidență permanentă la Târgoviște, marcând începutul unei noi ere în organizarea politică a principatului.

Avantajele Strategice

Alegerea Târgoviștei ca capitală nu a fost întâmplătoare. Orașul prezenta mai multe avantaje strategice importante:

• Poziție centrală în Țara Românească, facilitând controlul asupra întregului teritoriu
• Distanță optimă față de frontierele cu Ungaria și Imperiul Otoman
• Accesibilitate prin mai multe drumuri comerciale importante
• Resurse naturale abundant - păduri, ape, pământuri fertile
• Posibilități de fortificare naturală oferite de relief

Epoca de Aur - Secolul al XV-lea

Secolul al XV-lea a marcat apogeul Târgoviștei ca centru politic al Țării Românești. Sub domnitorii din această perioadă, orașul a cunoscut o dezvoltare urbanistică și culturală remarcabilă, devenind unul dintre cele mai importante centre de putere din Europa de Sud-Est.

Domnia lui Vlad Țepeș

Vlad III Țepeș (1456-1462, 1476) a marcat profund istoria Târgoviștei, transformând-o într-o adevărată cetate a rezistenței împotriva amenințării otomane. Sub domnia sa, curtea domnească a fost extinsă și fortificată, iar orașul a devenit simbolul luptei pentru independența națională.

Curtea Domnească de la Târgoviște, cu celebrul său Turn Chindia, a devenit reședința principală a lui Vlad Țepeș. De aici a organizat campaniile militare împotriva otomanilor și a implementat reformele sale administrative. Turnul, cu înălțimea sa de peste 25 de metri, servea atât ca simbol al puterii domnești, cât și ca punct de observație strategic.

Arhitectura și Urbanismul Medieval

Dezvoltarea arhitecturală a Târgoviștei reflectă evoluția principatului valah și influențele culturale diverse care au marcat istoria României medievale. Curtea Domnească a fost nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat întregul oraș, urmând un plan urbanistic specific centrelor de putere medievale.

Curtea Domnească

Complexul Curții Domnești de la Târgoviște a fost unul dintre cele mai impresionante ansambluri arhitecturale din Țara Românească. Acesta includea:

• Palatul domnesc cu sălile de reprezentare
• Biserica Domnească (Sf. Vineri)
• Turnul Chindia - simbolul puterii
• Clădiri administrative și de serviciu
• Locuințele boierilor de seamă
• Grădinile și parcurile domeniale

Bisericile și Monumentele Religioase

Târgoviștea medievală a fost un important centru religios, cu numeroase biserici și mănăstiri care serveau atât curtea domnească, cât și populația urbană. Biserica Domnească, construită în perioada lui Mircea cel Bătrân și renovată de Vlad Țepeș, reprezenta punctul central al vieții religioase a capitalei.

Mănăstirea Dealu, situată în apropierea Târgoviștei, a devenit locul de înmormântare al domnitorilor valahi și un important centru cultural. Aici a fost înmormântat Vlad Țepeș, iar mănăstirea a devenit un simbol al continuității dinastice a Țării Românești.

Viața Economică și Socială

Ca centru politic al Țării Românești, Târgoviștea a atras o populație diversă din punct de vedere social și profesional. Orașul găzduia nu doar curtea domnească și nobilimea, ci și o importantă clasă de negustori, meșteșugari și clerici care asigurau funcționarea complexului mecanism al statului medieval.

Activitățile Comerciale

Pozția de capitală a intensificat activitățile comerciale ale Târgoviștei, transformând-o într-un important nod de schimburi între regiunile Țării Românești și cu țările vecine. Târgurile săptămânale și bâlciurile anuale atrăgeau negustori din Transilvania, Moldova, Balcani și chiar din spațiul mediteraneean.

Meșteșugurile au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, cu breslele de fierari, tâmplari, cizmari și orfevrari care produceau atât pentru nevoile curții, cât și pentru export. Calitatea produselor manufacturiere de la Târgoviște era recunoscută în întreaga regiune.

Diversitatea Etnică și Religioasă

Târgoviștea medievală prezenta o diversitate etnică și religioasă caracteristică marilor centre urbane din Europa de Sud-Est. Alături de populația românească majoritară, orașul găzduia comunități de greci, bulgari, sârbi, unguri și germani, fiecare contribuind la dezvoltarea economică și culturală a capitalei.

Rolul Cultural și Educațional

Ca reședință a domnitorilor valahi, Târgoviștea a devenit un important centru cultural care a atras cărturari, artiști și meșteri din întreaga regiune. Curtea domnească a fost patronul unei intense activități culturale care a marcat dezvoltarea culturii românești medievale.

Scriptorium-ul și Biblioteca Domnească

Curtea Domnească de la Târgoviște întreținea un scriptorium activ unde se copiază și se traducea literatură religioasă și laică. Biblioteca domnească conținea manuscrise în limba română, slavonă, greacă și latină, reflectând diversitatea culturală a epocii.

Prima Tipografie

Târgoviștea a găzduit prima tipografie din Țara Românească, înființată în 1508 sub domnia lui Radu cel Mare. "Liturghierul" tipărit aici a fost prima carte tipărită în spațiul românesc, marcând începutul unei noi ere în răspândirea culturii scrise românești.

Declinul ca Capitală

Începând cu secolul al XVI-lea, importanța politică a Târgoviștei a început să scadă treptat în favoarea Bucureștiului. Acest proces a fost determinat de mai mulți factori economici, strategici și politici care au schimbat echilibrul puterii în Țara Românească.

Transferul la București

Mutarea capitalei la București s-a făcut gradual, având ca principale motive:

• Poziția mai favorabilă a Bucureștiului pentru comerțul cu Imperiul Otoman
• Dezvoltarea economică mai rapidă a regiunii muntenești
• Considerente strategice legate de relațiile cu Poarta Otomană
• Evoluția rutelor comerciale europene

Cu toate acestea, Târgoviștea și-a păstrat importanța simbolică și a rămas unul dintre centrele culturale importante ale Țării Românești. Mulți domnitori au continuat să utilizeze Curtea de la Târgoviște pentru ceremonii oficiale și ca reședință secundară.

Patrimoniul Istoric și Moștenirea

Astăzi, Târgoviștea păstrează numeroase vestigii ale gloriosului său trecut de capitală medievală. Complexul Curții Domnești, cu Turnul Chindia și Biserica Domnească, constituie unul dintre cele mai importante situri arheologice și turistice din România.

Monumentele Păstrate

Principalele monumente istorice din Târgoviște includ:

• Turnul Chindia - simbolul orașului
• Ruinele Palatului Domnesc
• Biserica Domnească (Sf. Vineri)
• Biserica Stelea Veche
• Mănăstirea Dealu
• Casa Tipografului

Importanța pentru Identitatea Națională

Târgoviștea ocupă un loc special în conștiința națională românească ca primul mare centru de putere al statului român medieval. Aici s-au format tradițiile administrative și culturale care au influențat dezvoltarea ulterioară a României, iar memoria domnitorilor care au guvernat de aici continuă să inspire respectul pentru trecutul național.